vineri, 25 februarie 2011

MONOGRAFIA COMUNEI STANESTI





            1.ASEZAREA GEOGRAFICA

            Comuna Stanesti este asezata in marea campie a Dunarii,situată pe terasa Dunareana la V-N-V de orasul Giurgiu la distanta de 12 Km, fiind inconjurata de urmatoarele comuni si sate:Slobozia,Vieru,Hodivoaia,Putineiu,Radu Voda,Oncesti si Ghizdaru.
            Legaturile din aceste comuni se fac prin drumuri comunale.
            Soselele mai principale care trec prin apropierea comunei sunt:soseaua Giurgiu-Alexandria ce trece pe la S de comuna la o distanta de 4 Km si soseaua Giurgiu-Pitesti ce se afla la E de comuna la o distanta de 3 Km.Tot la E de comuna este si calea ferata Giurgiu-Videle,iar statia C.F.R. Stanesti de pe aceasta linie se  gaseste la o departare de 3 Km de comuna.
            Ape mari nu avem in comuna si nici in jurul comunei,in afara de fluvial Dunarii care se afla la o distanta (in linie dreapta)de cca. 12 Km.
            Satul este asezat pe mai multe dealuri si anume:dealul Jincota,dealul Curtii,dealul Bisericii,dealul Afumati si dealul Malureni;este strabatut de doua vai principale : Valea Jincutei pe care curge paraul cu acelasi nume si a carei apa provine  din izvoare ce se afla in comuna , precum si Valea Mare numita astfel  din cauza adancimii si a malurilor ei abrupte.
            Izvoarele cu apa buna de baut au atras pe intemeietorii satului de si-au fixat locuintele in partile acestea .Aceste vai sunt primavera noroioase incat circulatia este intrerupta.
            O mare lipsa pentru sat este lipsa unei paduri.Inainte de 1916 era in apropiere de sat un Crîng care din motive egoiste a fost distrus.Crîngul,asa ii spuneau locuitorii, era in partea de S-V a satului si avea o intindere de 150 Ha.Locuitorii pasteau vitele in el si duminica intindeau horele in poenele si colnicele lui.Acum “Crîngul”caci numele si-l pastreaza este o colina plesuva cu pamant argilos si nu tocmai bun pentru agricultura.Incepand din anul 1930,din initiativa invatatorilor din comuna s-a inceput plantarea colinei cu salcami.In present Cringul este o padurice de salcami si se continua plantarea si astazi.
            In gura colnicului cel mare de la aceasta padure pe versantul de sud  al dealului spus Tutunaru se gasesc mai multe izvoare.La cel mai principal spun batranii ca inainte vreme ar fi fost un put.
            In timpul luptei tatarilor cu romanii(Fratii Buzesti,sub Mihai Viteazul),tatarii vazand ca vor fi zdrobiti au aruncat in acest put banii si bunurile de pret pe care le jefuisera  in venirea lor  si ca ar fi astupat acest put.Adevarul este ca unii oameni, sapand in aceste locuri au dat de put si au scos niste lanturi mancate de rugina,iar sub aceste lanturi au dat de o piatra de moara pe care nu au putut sa o dea afara  din cauza apei prea multe ce izvora si pentru ca nu aveau uneltele necesare.In afara de aceasta  ii apucase ziua si nu voiau sa fie vazuti.
            Langa colina sau dealul Cringului se aflau niste smârcuri  care au fost transformate intr-un elesteu rezolvandu-se prin aceasta o mare nevoie a locuitorilor,nevoia de peste.
            La miaza-zi de Cring se afla locul numit “Stejarul”.Dupa cum il arata numele acest loc trebuie sa fi fost acoperit cu stejari.In trecut a fost plantat cu vii nobile.
            Aceasta colina a stejerului este ultima colina pana la Dunare,din varful ei se vede cursul si malul drept al Dunarii din Bulgaria.Dupa aceea urmeaza Lunca.In lunca pamantul este foarte fertil si nu se zareste nici o ridicatura de teren cat vezi cu ochii.Intr-o parte a acestei lunci cea mai fertilă se spune ca a fost inainte asezat satul,dar din cauza lipsei de apa  s-a mutat unde este astazi.Aceasta parte poarta numele de siliste ceea ce inseamna sat.In prelungire cu silistea la rasarit se afla locul asa zis  Dumeni care este mai putin fertil,iar la rasarit de sat se afla un loc  unde cresc vii si poarta numele de Prica.A fost mosia unui boier numit  Prica expropriat in parte de pamant in timpul lui Ioan Cuza.
            In nordul satului se afla pamanturile oamenilor improprietariti in anu 1922.Inainte de improprietarire aceste locuri au fost mosia lui  Alexandru Lahovary si alta parte a familiei Mavrocordat.Pamantul este fertil si aici,cand ploua indeajuns produce 3.000 Kg/Ha cereale.Din loc in loc sunt niste locuri mai joase pe care locuitorii le numesc padini si in care pe timp de ploaie se strange apa care uneori nu se evapora toata vara.Locuri de pe langa aceste padini nu produc decat foarte  rar.Cele mai insemnate padini sunt:padina Albenilor,padina Mare,padina Cocorului si padina Golgojanei.
            Pamantul pentru agricultura este asezat in nordul si sudul satului.Cel din sud se numeste pamantul “vechi” sau comuna veche fiindca a fost dat oamenilor la 1864 prin improprietarirea lui Cuza.Cel de la nord a fost dat in 1922. O mare lipsa a comunei este padurea.Singura padure fiind la o distanta de 5 Km si tine de alta comuna.Ar putea fi paduri de tei,de stejari si salcami.Pomii roditori cresc destul de bine.Cei mai obisnuiti sunt:marul, zarzarul,corcodusul,prunul,etc.La camp se cultiva grau,porumb,orz,ovaz,fasole,canepa,floarea soarelui,etc.In siliste este una din cele mai importante gradini de zarzavaturi.Cooperativa agricola de productie din comuna cultiva aici peste una suta Ha cu zarzavaturi.Se mai cultiva vita de vie(hibrizi),dovleci,pepeni.Animale mai obisnuite sunt:cai,boi(boii predomina ca vite de munca),oi,porci.

            2.CLIMA

            Comuna Stanesti are o clima Danubiana,fiind asezata in Campia Dunarii,adica veri calduroase pana la 50 grade C si ierni friguroase cu minime pana la 35 grade.aceste diferente mari de temperature provin din cauza lipsei padurilor,a dealurilor si din cauza vanturilor care bat,mai cu seama Crivatul ce bate dinspre N-E.In afara de Crivat mai bate si Austrul,sau cum ii spun oamenii “Sărăcila” sau “Traistă Goală” care bate dinspre apus  si,desi numit Traista Goala,primavara si vara ne aduce multe ploi.Bate si “Băltăreţul” dinspre miaza-zi care foarte rar aduce ploaie.Cele mai multe ploi si zapezi sunt aduse de Crivăţ.
            Format din argila si cernoziom pamantul de cultura este foarte bun.Se dezvolta bine multe culture cu toate ca unele veri sunt destul de secetoase.

            3.ISTORICUL SATULUI

            Vechimea acestui sat se pierde in negura anilor.
            Batranii spun ca intemeietorii au fost doi ciobani cu numele de “Stan” care gasind iarba si apa pentru oile lor s-au stabilit aici,atragand mai tarziu si pe  alti cibani si locuitori din sate invecinate.
            De existenta acestei comuni pomeneste istoricul Tocilescu care arata ca in timpul lui Mircea cel Batran satul Stanesti tinea de Capitanatul Hodivoaia.In timpul lui Mihai Viteazul,fratii Buzesti dau lupta cu tatarii la Putineiu,ii urmaresc pana la Stanesti unde se da lupta hotaratoare(Dealul Cazacilor).Tatarii sunt batuti,fugariti,iar resturile armatei tataresti urmarite si distruse la Padina Şerpăteşti langa Stanesti.
            Batranii din sat mai povestesc ca satul si-a luat locul pe care il are astazi si din cauza ca locul in care era asezat inainte nu avea apa.La mutarea satului din lunca au mai contribuit si persecutiile turcilor care ajunsesera cu hotarul pe marginea vechiului sat.
            Odata cu stanestenii s-au mai asezat in acest loc si locuitorii din sate vecine,fugariti de turci.Astfel au venit locuitori din Parliti,sat care nu mai exista astazi,din Ghizdaru, Malu, Beliti, dar majoritatea locuitorilor au format Stanestenii.In sprijinul acestei afirmatii vine si numele unor mahalale din sat:Mahalaua Ghizdarenilor,Mahalaua Malurenilor,Mahalaua Jincotenilor.
            Jincotenii se crede ca au venit dintr-un sat bulgaresc.
            Din alte surse reiese ca in trecut au existat la sud de comuna,in  Lunca Dunarii urmatoarele sate:Bazalău,Ciocâlta,Vaideei.
            In privinta Ciocaltei exista mai inainte o  zicatoare:
                                    “Auzi nunta prin Ciocalta
                                      Si mireasa-i nelăută.”
            Povestea acestei zicatori spune ca o fata din Stanesti,tare lenesa,nu se spalase pe cap,nu avusese mama-sa timp s-o spele,nunta ajunsese in Ciocalta si ea sta nespalata.
            Pana la 1864 satul a fost un sat de clacasi.Viata lor a fost foarte grea,o viata de mizerie traind in bordeie,desculti,flamanzi si goi.Cu toate ca prin reforma de la 1864 o parte din tarani au primit pamant,viata a continuat sa fie grea fiind lipsiti de animale de munca si uneltele necesare .
            Greutatile apasand din ce in ce mai mult pe spinarea lor in preajma anului 1907 Stanestenii au fost printre primii care au cautat prin violenta sa scape de robie dand semnalul rascoalei din 1907.
            Satul Stanesti este insemnat in istorie ca unul din punctele in care rascoala din 1907 a avut cea mai mare intensitate.Atunci din cauza impilarilor grele toti satenii s-au ridicat ca unul,au dat foc caselor boieresti si au omorat pe Lt. Niţulescu care venise cu soldati sa potoleasca rascoala.Acest ofiter a dat ordin soldatilor sa traga in multime,dar soldatii n-au executat ordinal solidarizandu-se cu rasculatii.Ofiterul Nitulescu a scos pistolul si a tras in multime ranind doua personae.Multimea l-a urmarit pana la cateva sute de metri si l-a linsat.Dupa aceasta au venit represariile,satul fiind bombardat cu artileria si parjolit casa cu casa.O multime de tarani au fost arestati si schingiuiti.Soldatii care au refuzat sa traga in multime au fost arestati,judecati si condamnati la inchisoare pe termen de 15-20 de ani.O parte din acestia au murit in inchisorile burghezo-mosieresti.Participantii la rascoala,care mai traiesc si in ziua de astazi(Florea Simedre,Cealcână Ion)povestesc cu multe amanunte despre torturile indurate in temnitele unde si-au facut osanda.Altii mai povestesc ca boierii au cerut impuscarea rasculatilor in masa.Intr-o insemnare gasita in Mineiul pe luna martie spune urmatoarele despre rascoala din 1907:
            “In anul 1907,martie 12 taranii au dat foc  la curtea arendasului,iar in ziua de 14 armata a devastat satul Stanesti dand foc.”
            Ocupatia principala a locuitorilor din comuna Stanesti era agricultura.In afara de agricultura locuitorii nu se mai ocupau cu altceva,iarna stand mai mult degeba.Foarte putini meseriasi (fierari,tamplari,cismari).Numarul locuitorilor se ridica la 4.200.In ceea ce priveste tipul sateanului se poate spune ca este un om pasnic,inalt,mainile lungi.
            Casele sunt in forma dreptunghiulara.Sunt compuse din doua camere mari,o sala la mijloc(tinda),un fel de magazine pentru alimente in spatele casei care se numeste celar.
            Pana in 1900 aproape toti locuitorii traiau in bordeie.Ultimul bordei a fost distrus acum 20-30 de ani.
            In privinta hranei in trecut taranii traiau rau intrucat laptele,ouala si pasarile le vindeau la Giurgiu in loc sa le manance rupandu-si din hrana zilnica pentru a putea face fata birurilor grele.Mai ales iarna hrana de baza o constituia mamaliga,muraturile si rareori cartofii.Daca erau sanatosi  gratie aerului curat si a apei bune de baut.
            In ce priveste portul avem de remarcat influienta orasului.Femeia de 30-40 de ani ca si fata cea mare  nu mai poarta ie,ci au imbracat rochia de stamba si stofa.Flacaii au haine negre, cravata,camasi de oras,pantofi,paltoane orasenesti,nu mai poarta hainele de sat decat in zilele de lucru(flanela de lana,pantaloni de dimie,opinci).
            Oamenii de 60-70 de ani mai poarta vechi nădragi(salvari turcesti) port mostenit de la turci.
            Limba nu difera mult de limba literara.Caracteristice sunt formele gresite;”a fostără,a venitără,a mâncatără” in loc de “au fost,au venit,au mancat” si lipsa de acord in loc de “sunt”se spune de cele mai multe ori “este”.
            Societatile satului care existau in trecut se bazau mai mult pe rudenie.Politica nu faceau toti,60-70% se prezentau la alegeri  manati din urma de echipele de ciomagasi,care in cazul ca nu votau guvernul aveau grija  sa-i insemneze pe spate cu creta alba si la iesirea din sectia de votare sa-i ciomageasca in toata legea.
            Partidele mai influiente in comuna au fost partidul liberal si cel taranesc,partide ce serveau intereselor de clasa ale burghezieie si a chiaburimii satelor.Primarul conducea in mod dictatorial,folosind in mod curent bataia,cum a fost cazul primarilor din familia Iorga.