REPERE ISTORICE...

EROII SATULUI NOSTRU MORTI PE FRONT








           ISTORICUL BISERICII STĂNEȘTI II

Pe soseaua Giurgiu-Alexandria la 7Km de Municipiul Giurgiu se face o sosea care merge spre satul Stanesti care este asezat pe trei dealuri: Dealul Curtii, Dealul Bisericii si Dealul Malurenilor.

Biserica parohiala Stanesti II cu hramul " Sfantul Ierarh Nicolae" se afla pe Dealul Bisericii in mijlocul parohiei.

Alaturi de biserica actuala a mai existat o biserica din barne.Nu se stie cand si de cine a fost adusa in aceasta parohie, dar a functionat pana in anul 1862.

Biserica actuala a fost finalizata in anul 1862 cu contributia benevola a enoriasilor.Nu se cunosc amanunte despre mesteri, arhitecti sau ingineri care sa fi contribuit la ridicarea Sfantului Locas.

PREOTI SLUJITORI:

Cel care a pastorit cel mai mult aceasta parohie a fost Pr. Constantin Moldoveanu, fiu al satului care a slujit aici pana la moarte.

Dupa 1980 au petrecut perioade scurte : Pr. Sarbu Mihai , Pr. Musat Stelian, Pr. Balasa Teodor.

Începand cu anul 1998 parohia este in grija Pr. Cîrstea Ciprian.



LUCRARI EFECTUATE:

Intre anii 1935-1936 s-au facut unele reparatii la biserica in partea de Est, pe o lungime de 10m si o inaltime de 2m, s-a scos caramida igrasioasa si s-a inlocuit cu alta presata. Tot atunci s-a facut si trotuar imprejurul bisericii.

In anul 1940, dupa cutremurul de pamant, s-au facut reparatii generale cand s-a incins biserica cu o centura de fier in partea superioara.

In anul 1985 s-au demarat, sub pastorirea Pr. Sarbu Mihai, lucrarile de inlocuire a turlei si reparare a podului.

Incepand cu anul 2000, sub pastorirea Pr. Cirstea Ciprian, au demarat lucrarile de constructie a pridvorului ; intre 2002-2004 s-a inlocuit tabla de pe acoperis, s-a refaut gardul de la drum si s-a reparat si varuit exteriorul bisericii; intre anii 2007-2009 s-a schimbat tencuiala exterioara, s-a montat lambriu la interior si s-a vopsit tabla de pe acoperis; in anul 2010 s-a schimbat acoperisul de pe casa parohiala si s-a acoperit pardoseala cu gresie.


PROIECTE DERULATE:

"Hristos impartasit copiilor" in 2010

"Alege scoala" incepand din 2011


PARTENERIATE cu :



Scoala cu clasele I-VIII Stănești

Caminul Cultural Stanesti

Asociatia Culturala "Calusul din Oncesti"




          Dumnezeu să ajute celor ce au ajutat la păstrarea si refacerea acestui Sfânt Locas.




                         MONOGRAFIA COMUNEI STĂNEȘTI


1.ASEZAREA GEOGRAFICA

            Comuna Stanesti este asezata in marea campie a Dunarii,situată pe terasa Dunareana la V-N-V de orasul Giurgiu la distanta de 12 Km, fiind inconjurata de urmatoarele comuni si sate:Slobozia,Vieru,Hodivoaia,Putineiu,Radu Voda,Oncesti si Ghizdaru.
            Legaturile din aceste comuni se fac prin drumuri comunale.
            Soselele mai principale care trec prin apropierea comunei sunt:soseaua Giurgiu-Alexandria ce trece pe la S de comuna la o distanta de 4 Km si soseaua Giurgiu-Pitesti ce se afla la E de comuna la o distanta de 3 Km.Tot la E de comuna este si calea ferata Giurgiu-Videle,iar statia C.F.R. Stanesti de pe aceasta linie se  gaseste la o departare de 3 Km de comuna.
            Ape mari nu avem in comuna si nici in jurul comunei,in afara de fluvial Dunarii care se afla la o distanta (in linie dreapta)de cca. 12 Km.
            Satul este asezat pe mai multe dealuri si anume:dealul Jincota,dealul Curtii,dealul Bisericii,dealul Afumati si dealul Malureni;este strabatut de doua vai principale : Valea Jincutei pe care curge paraul cu acelasi nume si a carei apa provine  din izvoare ce se afla in comuna , precum si Valea Mare numita astfel  din cauza adancimii si a malurilor ei abrupte.
            Izvoarele cu apa buna de baut au atras pe intemeietorii satului de si-au fixat locuintele in partile acestea .Aceste vai sunt primavera noroioase incat circulatia este intrerupta.
            O mare lipsa pentru sat este lipsa unei paduri.Inainte de 1916 era in apropiere de sat un Crîng care din motive egoiste a fost distrus.Crîngul,asa ii spuneau locuitorii, era in partea de S-V a satului si avea o intindere de 150 Ha.Locuitorii pasteau vitele in el si duminica intindeau horele in poenele si colnicele lui.Acum “Crîngul”caci numele si-l pastreaza este o colina plesuva cu pamant argilos si nu tocmai bun pentru agricultura.Incepand din anul 1930,din initiativa invatatorilor din comuna s-a inceput plantarea colinei cu salcami.In present Cringul este o padurice de salcami si se continua plantarea si astazi.
            In gura colnicului cel mare de la aceasta padure pe versantul de sud  al dealului spus Tutunaru se gasesc mai multe izvoare.La cel mai principal spun batranii ca inainte vreme ar fi fost un put.
            In timpul luptei tatarilor cu romanii(Fratii Buzesti,sub Mihai Viteazul),tatarii vazand ca vor fi zdrobiti au aruncat in acest put banii si bunurile de pret pe care le jefuisera  in venirea lor  si ca ar fi astupat acest put.Adevarul este ca unii oameni, sapand in aceste locuri au dat de put si au scos niste lanturi mancate de rugina,iar sub aceste lanturi au dat de o piatra de moara pe care nu au putut sa o dea afara  din cauza apei prea multe ce izvora si pentru ca nu aveau uneltele necesare.In afara de aceasta  ii apucase ziua si nu voiau sa fie vazuti.
            Langa colina sau dealul Cringului se aflau niste smârcuri  care au fost transformate intr-un elesteu rezolvandu-se prin aceasta o mare nevoie a locuitorilor,nevoia de peste.
            La miaza-zi de Cring se afla locul numit “Stejarul”.Dupa cum il arata numele acest loc trebuie sa fi fost acoperit cu stejari.In trecut a fost plantat cu vii nobile.
            Aceasta colina a stejerului este ultima colina pana la Dunare,din varful ei se vede cursul si malul drept al Dunarii din Bulgaria.Dupa aceea urmeaza Lunca.In lunca pamantul este foarte fertil si nu se zareste nici o ridicatura de teren cat vezi cu ochii.Intr-o parte a acestei lunci cea mai fertilă se spune ca a fost inainte asezat satul,dar din cauza lipsei de apa  s-a mutat unde este astazi.Aceasta parte poarta numele de siliste ceea ce inseamna sat.In prelungire cu silistea la rasarit se afla locul asa zis  Dumeni care este mai putin fertil,iar la rasarit de sat se afla un loc  unde cresc vii si poarta numele de Prica.A fost mosia unui boier numit  Prica expropriat in parte de pamant in timpul lui Ioan Cuza.
            In nordul satului se afla pamanturile oamenilor improprietariti in anu 1922.Inainte de improprietarire aceste locuri au fost mosia lui  Alexandru Lahovary si alta parte a familiei Mavrocordat.Pamantul este fertil si aici,cand ploua indeajuns produce 3.000 Kg/Ha cereale.Din loc in loc sunt niste locuri mai joase pe care locuitorii le numesc padini si in care pe timp de ploaie se strange apa care uneori nu se evapora toata vara.Locuri de pe langa aceste padini nu produc decat foarte  rar.Cele mai insemnate padini sunt:padina Albenilor,padina Mare,padina Cocorului si padina Golgojanei.
            Pamantul pentru agricultura este asezat in nordul si sudul satului.Cel din sud se numeste pamantul “vechi” sau comuna veche fiindca a fost dat oamenilor la 1864 prin improprietarirea lui Cuza.Cel de la nord a fost dat in 1922. O mare lipsa a comunei este padurea.Singura padure fiind la o distanta de 5 Km si tine de alta comuna.Ar putea fi paduri de tei,de stejari si salcami.Pomii roditori cresc destul de bine.Cei mai obisnuiti sunt:marul, zarzarul,corcodusul,prunul,etc.La camp se cultiva grau,porumb,orz,ovaz,fasole,canepa,floarea soarelui,etc.In siliste este una din cele mai importante gradini de zarzavaturi.Cooperativa agricola de productie din comuna cultiva aici peste una suta Ha cu zarzavaturi.Se mai cultiva vita de vie(hibrizi),dovleci,pepeni.Animale mai obisnuite sunt:cai,boi(boii predomina ca vite de munca),oi,porci.

            2.CLIMA

            Comuna Stanesti are o clima Danubiana,fiind asezata in Campia Dunarii,adica veri calduroase pana la 50 grade C si ierni friguroase cu minime pana la 35 grade.aceste diferente mari de temperature provin din cauza lipsei padurilor,a dealurilor si din cauza vanturilor care bat,mai cu seama Crivatul ce bate dinspre N-E.In afara de Crivat mai bate si Austrul,sau cum ii spun oamenii “Sărăcila” sau “Traistă Goală” care bate dinspre apus  si,desi numit Traista Goala,primavara si vara ne aduce multe ploi.Bate si “Băltăreţul” dinspre miaza-zi care foarte rar aduce ploaie.Cele mai multe ploi si zapezi sunt aduse de Crivăţ.
            Format din argila si cernoziom pamantul de cultura este foarte bun.Se dezvolta bine multe culture cu toate ca unele veri sunt destul de secetoase.

            3.ISTORICUL SATULUI

            Vechimea acestui sat se pierde in negura anilor.
            Batranii spun ca intemeietorii au fost doi ciobani cu numele de “Stan” care gasind iarba si apa pentru oile lor s-au stabilit aici,atragand mai tarziu si pe  alti cibani si locuitori din sate invecinate.
            De existenta acestei comuni pomeneste istoricul Tocilescu care arata ca in timpul lui Mircea cel Batran satul Stanesti tinea de Capitanatul Hodivoaia.In timpul lui Mihai Viteazul,fratii Buzesti dau lupta cu tatarii la Putineiu,ii urmaresc pana la Stanesti unde se da lupta hotaratoare(Dealul Cazacilor).Tatarii sunt batuti,fugariti,iar resturile armatei tataresti urmarite si distruse la Padina Şerpăteşti langa Stanesti.
            Batranii din sat mai povestesc ca satul si-a luat locul pe care il are astazi si din cauza ca locul in care era asezat inainte nu avea apa.La mutarea satului din lunca au mai contribuit si persecutiile turcilor care ajunsesera cu hotarul pe marginea vechiului sat.
            Odata cu stanestenii s-au mai asezat in acest loc si locuitorii din sate vecine,fugariti de turci.Astfel au venit locuitori din Parliti,sat care nu mai exista astazi,din Ghizdaru, Malu, Beliti, dar majoritatea locuitorilor au format Stanestenii.In sprijinul acestei afirmatii vine si numele unor mahalale din sat:Mahalaua Ghizdarenilor,Mahalaua Malurenilor,Mahalaua Jincotenilor.
            Jincotenii se crede ca au venit dintr-un sat bulgaresc.
            Din alte surse reiese ca in trecut au existat la sud de comuna,in  Lunca Dunarii urmatoarele sate:Bazalău,Ciocâlta,Vaideei.
            In privinta Ciocaltei exista mai inainte o  zicatoare:
                                    “Auzi nunta prin Ciocalta
                                      Si mireasa-i nelăută.”
            Povestea acestei zicatori spune ca o fata din Stanesti,tare lenesa,nu se spalase pe cap,nu avusese mama-sa timp s-o spele,nunta ajunsese in Ciocalta si ea sta nespalata.
            Pana la 1864 satul a fost un sat de clacasi.Viata lor a fost foarte grea,o viata de mizerie traind in bordeie,desculti,flamanzi si goi.Cu toate ca prin reforma de la 1864 o parte din tarani au primit pamant,viata a continuat sa fie grea fiind lipsiti de animale de munca si uneltele necesare .
            Greutatile apasand din ce in ce mai mult pe spinarea lor in preajma anului 1907 Stanestenii au fost printre primii care au cautat prin violenta sa scape de robie dand semnalul rascoalei din 1907.
            Satul Stanesti este insemnat in istorie ca unul din punctele in care rascoala din 1907 a avut cea mai mare intensitate.Atunci din cauza impilarilor grele toti satenii s-au ridicat ca unul,au dat foc caselor boieresti si au omorat pe Lt. Niţulescu care venise cu soldati sa potoleasca rascoala.Acest ofiter a dat ordin soldatilor sa traga in multime,dar soldatii n-au executat ordinal solidarizandu-se cu rasculatii.Ofiterul Nitulescu a scos pistolul si a tras in multime ranind doua personae.Multimea l-a urmarit pana la cateva sute de metri si l-a linsat.Dupa aceasta au venit represariile,satul fiind bombardat cu artileria si parjolit casa cu casa.O multime de tarani au fost arestati si schingiuiti.Soldatii care au refuzat sa traga in multime au fost arestati,judecati si condamnati la inchisoare pe termen de 15-20 de ani.O parte din acestia au murit in inchisorile burghezo-mosieresti.Participantii la rascoala,care mai traiesc si in ziua de astazi(Florea Simedre,Cealcână Ion)povestesc cu multe amanunte despre torturile indurate in temnitele unde si-au facut osanda.Altii mai povestesc ca boierii au cerut impuscarea rasculatilor in masa.Intr-o insemnare gasita in Mineiul pe luna martie spune urmatoarele despre rascoala din 1907:
            “In anul 1907,martie 12 taranii au dat foc  la curtea arendasului,iar in ziua de 14 armata a devastat satul Stanesti dand foc.”
            Ocupatia principala a locuitorilor din comuna Stanesti era agricultura.In afara de agricultura locuitorii nu se mai ocupau cu altceva,iarna stand mai mult degeba.Foarte putini meseriasi (fierari,tamplari,cismari).Numarul locuitorilor se ridica la 4.200.In ceea ce priveste tipul sateanului se poate spune ca este un om pasnic,inalt,mainile lungi.
            Casele sunt in forma dreptunghiulara.Sunt compuse din doua camere mari,o sala la mijloc(tinda),un fel de magazine pentru alimente in spatele casei care se numeste celar.
            Pana in 1900 aproape toti locuitorii traiau in bordeie.Ultimul bordei a fost distrus acum 20-30 de ani.
            In privinta hranei in trecut taranii traiau rau intrucat laptele,ouala si pasarile le vindeau la Giurgiu in loc sa le manance rupandu-si din hrana zilnica pentru a putea face fata birurilor grele.Mai ales iarna hrana de baza o constituia mamaliga,muraturile si rareori cartofii.Daca erau sanatosi  gratie aerului curat si a apei bune de baut.
            In ce priveste portul avem de remarcat influienta orasului.Femeia de 30-40 de ani ca si fata cea mare  nu mai poarta ie,ci au imbracat rochia de stamba si stofa.Flacaii au haine negre, cravata,camasi de oras,pantofi,paltoane orasenesti,nu mai poarta hainele de sat decat in zilele de lucru(flanela de lana,pantaloni de dimie,opinci).
            Oamenii de 60-70 de ani mai poarta vechi nădragi(salvari turcesti) port mostenit de la turci.
            Limba nu difera mult de limba literara.Caracteristice sunt formele gresite;”a fostără,a venitără,a mâncatără” in loc de “au fost,au venit,au mancat” si lipsa de acord in loc de “sunt”se spune de cele mai multe ori “este”.
            Societatile satului care existau in trecut se bazau mai mult pe rudenie.Politica nu faceau toti,60-70% se prezentau la alegeri  manati din urma de echipele de ciomagasi,care in cazul ca nu votau guvernul aveau grija  sa-i insemneze pe spate cu creta alba si la iesirea din sectia de votare sa-i ciomageasca in toata legea.
            Partidele mai influiente in comuna au fost partidul liberal si cel taranesc,partide ce serveau intereselor de clasa ale burghezieie si a chiaburimii satelor.Primarul conducea in mod dictatorial,folosind in mod curent bataia,cum a fost cazul primarilor din familia Iorga.

                5.CULTURA SI SANATATEA

            Scoala in trecut si in present.

            Scoala a luat nastere odata cu cele mai vechi scoli din Muntenia.Din cele spuse de batrani reiese ca pentru prima data a luat fiinta in tinda bisericii din dealul Bisericii.
            Primul dascal al carui nume nu se cunoaste purta fes dupa moda de atunci.In 1832 cand se crede ca a luat fiinta scoala,satul era destul de mare,asa ca cei 7-8 scolari nu reprezentau decat o cifra infima fata de numarul mare al copiilor nestiutori de carte.
            Documente vechi nu exista in privinta vechimii scolii.Desigur ca multa vreme scoala a functionat in tinda bisericii.Dupa aceea a functionat in case particulare.Unii pomenesc de o casa care a existat in stanga podului cetrece peste Jincuta in drum spre cooperativa in locul in care astazi este casa locuitorului Ene Pastin.Local propriu scoala are din 1907-doua Sali de clasa.Inainte de anul 1916 s-au mai construit inca doua Sali de clasa,localul a fost construit prin contributia voluntara a cetatenilor care cu toate ca aveau multe greutati,au rupt din putinul lor si au dat pentru construirea scolii.
            Cu toate ca burghezo-mosierimea infiintase scoli in satele mai mari,besna nestiintei de carte domina nestingherita.
            Un document din 1868,deci la 30 de ani de la inceputul scolii din Stanesti, ne arata ca cei 4 martori care semneaza un inscris prin care popa Draghia isi angajeaza un servitor nu exista nici unul care sa stie carte.Pe act exista semnatura preotului si a primarului,cei patru martori semnand prin punere de deget.Din cele relatate de unii oameni pana aproape de 1920,copiii se duceau la scoala numai in lunile de iarna-in rest folosindu-i la muncile agricole.
            Astfel nu este de mirare ca la recensamantul din 1948 s-au gasit in comuna peste 1200 analfabeti.O cotitura  importanta in viata scolii s-a produs dupa 23 august 1944,sau mai precis dupa anul 1948 cand s-a facut reforma invatamantului.S-a inceput o actiune neintrerupta impotriva nestiintei de carte constand in cuprinderea in scoala a tuturor elevilor de varsta scolara si alfabetizarea nestiutorilor de carte prin cadrele didactice.
            Astazi in comuna exista doua scoli generale de 8 ani cu elevi inscrisi si frecventi si doua gradinite cu 50 de copii.Nici nu mai poate fi vorba de vreun elev necuprins in scoala. Analfabetismul a fost complet lichidat.

            Institutii culturale in trecut si in present.

            Viata culturala a satului se cunoaste foarte putin.Desigur,ca in toate satele din patria noastra, nu poate fi vorba de o adevarata viata culturala pana la 23 august 1944.Dupa 1916 a existat in sat o filiala a “Casei Nationale”.Nu se cunosc detalii despre cum a lucrat aceasta filiala.In anul 1923 s-a infiintat deasemeni o filiala a “Ateneului Roman” din Giurgiu.In 1939 ia nastere un camin cultural.Toate aceste institutii culturale au functionat in mod sporadic si nu au facut sa patrunda  adevarata cultura in sat.Conferintele care se tineau nu aveau un character stiintific fiind strabatute de multe ori de nationalism sovin si raspandind misticismul in masa.
            Echipa de cor, teatre nu au existat.O echipa de calusari,echipa ce s-a pregatit singura,prin 1929,a luat un premiu la un concurs pe tara ce a avut loc la Alba Iulia.
            Adevarata viata culturala incepe dupa eliberare. A luat fiinta caminul cultural 1947,precum si biblioteca sateasca.In cadrul caminului au aparut echipe de cor,teatru, jocuri,echipe sportive.Viata culturala a inflorit contribuind din plin la transformarea constiintei sateanului nostru,facand posibila colectivizarea agriculturii.
            Biblioteca are peste……..volume cu…………..cititori.
            Tarani care inainte erau analfabeti,acum imprumuta regulat carti de la biblioteca.Conferintele cu caracter stiintific  imprastie din mintea oamenilor elementele de misticism imprimate in mintea lor din generatie in generatie.Piesele de teatru cu subiect din lumea noua a satelor noastre,cu subiect din viata colectivistilor sunt ascultate de sute si sute de spectatori dandu-se nu numai reprezentatie, ci mai multe.
            Echipa de cor care a avut un deosebit succes luand in mai multe randuri locul intai pe raion si locul al doilea in faza regionala,a contribuit din plin  la noua si advarata viata culturala a comunei.Caminul cultural cu frumosul sau local propriu este centrul vietii noi culturale a satului si treptat treptat devine locul de intalnire al taranului nou din Stanesti-setos de noua cultura realist-socialista.

            Sanatatea

            Mizeria in care traia taranimea in trecut  este confirmata de marea mortalitate a populatiei mai ales mortalitatea infantilă.Medici nu existau.Prin Stanesti si prin Ghizdaru, Putineiu,Hodivoaia,Vieru,Cacaleti,Gogosari trecea din cand in cand un agent sanitar fara nici o pregatire de specialitate care facea doar vaccinul copiilor contra variolei.Aceasta pana in anul 1930.Lipsa de asistenta medicala se vede si din documentele vremii.
            Astfel in anul 1868 se vede ca variola nu fusese invinsa.Din 44 de morti,26 erau morti de varsat.Mortalitatea infantile era foarte ridicata,copiii mureau de varsat,friguri,falca,galci si unii de arsuri.Astfel intr-un an au murit de arsuri 3 copii.Aceasta dovedeste  ca de multe ori copiii mici erau parasiti acasa de parintii lor care erau obligati sa plece la munci fortate, nelasand copiii in grija nimanui.
            Abia in anul 1938 ia fiinta primul dispensar in comuna.Dispensarul nu era dotat cu cele necesare unei asistente medicale dintre cele mai simple.
            Dupa 1944 s-au pus bazele unei asistente medicale a populatiei cu adevarat.Datorita sprijinului acordat de partid si de guvern echipe speciale de medici au depistat bolile speciale si au supus unui tratament continuu pe cei bolnavi.S-au facut injectii in masa contra febrei tifoide,tifosului exantematic,holerei,tuberculozei.Datorita tuturor acestor masuri mortalitatea in comuna a scazut si mai cu seama mortalitatea infantile care este redusa aproape in intregime.
            Dispensarul astazi este incadrat cu 2 medici specialisti,surori de ocrotire,asistenti, agenti sanitari care zi de zi vegheaza asupra sanatatii intregii populatii.


            Redactat dupa: “CARTE DE ONOARE”
                                      Sfatul Popular al comunei Ghizdaru
                                       1. octombrie. 1970





                        MONOGRAFIA COMUNEI GHIZDARU




            Comuna Ghizdaru este compusa din satul Ghizdaru si satul Balanu la o distanta de 3 km intre ele.Au luat fiinta in felul urmator:satul Ghizdaru a luat fiinta inainte de anul 1864 fiind o continuare a celor cateva familii sarmane de la fostul sat  Naziru disparut in urma unei epidemii de ciuma.In anul 1864 cu ocazia asa zisei improprietariri au venit din satul Stanesti o parte din  oameni ajungandu-se la un numar de 60 de familii carora li s-a fixat ca vatra de sat terenul din apropierea paraului Gurbanu care trece prin mijlocul satului.Numele de Ghizdaru vine de la un cioban turc care se numea  Ghizdareanu-Pasa si avea turma de oi,iar stana era asezata in locul actualului sat.Satul Balanu asezat la 2-3 km de Ghizdaru a luat fiinta in jurl anului 1893 in urma improprieteririi din 1892 cu locuri de casa  si alte bucati de pamant de proasta calitate fiind acoperit cu mlastini.
            Intrucat distanta era prea mare de la Stanesti ,D.Cantemir,Chiriacu ect. Si nu se puteau deplasa pentru a-si munci aceste bucati de pamant,din cauza lipsei de vite si unelta agricole au inceput sa-si construiasca bordee si case de locuit.Astfel in jurul anului 1900 gasim ca si-au construit aceste bordee careva neamuri de oameni.
            De aici oamenii mergeau la munca pe mosia mosierului Fulga din marginea satului inspre Slobozia.Atat la Ghizdaru cat si la Balanu  oamenii munceau din greu pe  mosiile boierilor Fulga si Lahovary erau lipsiti de vite de munca ,iar cele existente erau compuse din pluguri de lemn si carute cu osii de lemn.Imbracamintea si hrana lasau de dorit din cauza lipsi materialelor si a banilor.Productia la ha era  foarte slaba datorita mijloacelor rudimentare cu care se muncea pamantul.Hrana de baza  era mamaliga si malaiul.Erau imbracati in zabune si incaltati cu opinci din piele de animale netabacita.Din cauza mizeriei oamenii erau macinati de boli sociale care bantuiau:tifosul exantematic,oftica,pelagra, sifilisul etc,varsta medie ajungand pana la 40 de ani.Asistenta medicala era limitata doar la folosirea buruienilor,descantece,iar oamenii mureau devreme,mortalitatea infantile facand ravagii.Bordeele si casele erau luminate de  opaitul cu seu,aveau paturi facute din pamant si asternute cu rogojini.Satele erau pline de analfabeti.Scoli nu existau,iar invatamantul se facea la inceput in bordee,apoi in casele unor locuitori.
            In satul Balanu abia in anul 1914 s-a construit o sala de clasa prin contributia fortata a locuitorilor.iar in satul Ghizdaru in anul 1925 s-a construit o  scoala cu 2 Sali de clasa tot prin contributia fortata.Locuitorii satelor  noastre mai erau exploatati in afara de mosier  si de ghiaburii din neamul Radoslavilor: Gusa,Zaboc,Nicu Iorga si altii.
            Deasemeni bisericile aveau suprafete de teren pe care le munceau cu claca,popii isi luau produsele,iar oamenilor le propavaduiau frica lui Dumnezeu si respectful fata de averile celor bogati,iar ei sa traiasca in continuare in mizerie si ignoranta.
            Primarii si jandarmii care s-au perindat pla conducerea satelor se deplasau pentru a scoate birurile  terorizand si schingiuind oamenii oamenii saraci care nu aveau posibilitati de plata.
            In aceasta situatie nenorocita s-a zbatut taranimea noastra pana la 23 august 1944 odata cu eliberarea  patriei noastre de sub jugul fascist.Prin intrarea regimului de  democratie populara dr.Petru Groza,taranii muncitori ajutati de muncitorii din intreprinderile din orasul Giurgiu au intrat cu curaj pe mosiile  boieresti izgonindu-i  din conacele lor  impartindu-si pamantul.Astfel s-au impartit pamanturile mosierilor Fulga  si Lahovary.In ambele sate s-au improprietarit circa 200 de tarani.Ca urmare a  politicii intelepte a P.M.R. si vazand ca mica gospodarie taraneasca  face cu neputinta mecanizarea si organizarea pe baza stiintifica  a productiei agricole,privind totodata si dezvoltarea industriei,s-a trecut in urma indicatiilor plenarei Comitetului Central al P.M.R. din 3-5 martie1949  la transformarea socialista a agriculturii.
            Astfel in satele noastre in murma muncii politice  duse de organizatiile  de baza ajutate  de catre Comitetul Raional de partid s-a trecut la munca de lamurire pentru a convinge taranimea muncitoare sa treaca pe baza liberului consimtamant la organizarea agriculturii pe baze socialiste. O contributie insemnata au avut vizitele taranilor muncitori prin care s-au convins de superioritatea muncii in comun.
            Din satul nostrum a plecat tov. Raboj Voicu care la intoarcere a aratat rezultatele obtinutre de colhozuri si veniturile colhozurilor.
            Convinsi de rezultatele muncii in comun in toamna anului 1951 in satul Ghizdaru a luat fiinta  o asociatie Agricola ,iar la 5 noiembrie 1952 s-a reusit sa se constituie sis a se inaugureze gospodaria Agricola colectiva “7 Noiembrie” cu un numar de 34 familii si o suprafata de 110HA teren arabil , iar ca inventar agricol: 10 boi, 8 cai, 14 carute, 15 pluguri, 10 grape de fier, o seceratoare legatoare si un fond de baza de 48.806lei.
            Din toamna acestui an a inceput construirea unui grajd de 80 capete de vite. Tot in toamna anului 1952 si cetatenii din satul Balanu au constituit o intovarasire  Agricola numita “Tudor Vladimirescu”. Colectivistii si intovarasitii au avut un ajutor pretios din partea statului cu masini si tractoare, seminte selectionate, tehnicieni si ingineri, pentru a da indrumari in aplicarea de productii sporite.
            Cu sprijinmul specialistilor s-a reusit  sa se obtina sporirea productiei agricole la hectar, mai ales in cadrul G.A.C. Ghizdaru care a devenit un exemplu  viu in fata tuturor ceetatenilor din comuna.Prin munca politica dusa de organizatia de baza s-a infiintat in satul Ghizdaru in anul 1955 intovarasirea “Hora, Closca si Crisan” , in 1956 intovarasirea “Unirea” si in anul 1958 intovarasirea “Drumul Belsugului” care a cuprins taranii muncitori din afara gospodariei. Si in satul Balanu a luat fiinta intovarasirea “1 Mai” si “Drumul Belsugului”. Taranii muncitori au fost ajutati in obtinerea de productii sporite de catre S.M.T. Baneasa cu masini, unelte,etc.
            Prin munca politica dusa de organizatia de partid si de stat, rezultatele obtinute de G.A.C.Ghizdaru si alte gospodarii agricole collective in anul 1960, taranimea muncitoare din comuna noastra a trecut in masa la marea familie a colectivistilor.Astfel g.a.c. “7 Nov.” Ghizdaru de la 34 familii in 1952 a ajuns la 330 familii in 1962 cu o suprafata de 1420HA teren arabil, avand un fond de baza de 2.022.829 lei, pasari 340 si 359 oi.
            In cadrul g.a Ghizdaru sunt cuprinsa 360 brate munca repartizate pe 2 brigazi de camp, o brigade legumicola si o brigade zootehnica.Anul acesta au depus eforturi si in ciuda secetei s-a obtinut 1430Kg grau la Ha, 1900Kg porumb boabe/ha, iar de pe o suprafata de 33 ha s-a obtinut 2103Kg porumb boabe la ha.
            In anul 1960 in satul Balanu a luat fiinta g.a.c. “Nicolae Balcescu” cu un numar de 738 membrii din care buni de munca 450 membrii, impartiti in doua brigazi de camp, una legumicola, o brigade zootehnica si o echipa de constructii avand o suprafata de 768ha.
            In anul 1962 datorita masurilor agrotehnice care s-au aplicat s-a obtinut o productie de 1700Kg grau la ha, 1345Kg porumb boabe la ha, 13000Kg sfecla de zahar la ha, 8000 Kg cartofi la ha, 12500Kg porumb siloz.
            Ambele gospodarii a avut cate un sector legumicol care a dat rezultate foarte bune din care gospodaria Ghizdaru a cultivat 55ha cu legume de unde a rezultatun venit de 871.678lei, iar g.a.c. “Nicolae Balcescu” din Balanu au recoltat o suprafata de 22 ha cu legume de unde a rezultat un venit de 288.718 lei.
            Aceste legume au satisfacu in primul rand nevoile colectivistilor , au fost valorificate prin contracte cu diferite unitati socialiste si altele vandute pe piata oraselor Giurgiu si Bucuresti. Mentionam ca intreaga legumicola din g. Ghizdaru a fost irigata cu paraul Gurbanu ce trece prin sat , iar la Balanu s-au folosit cele doua motoare cu pompa.
            Ca inventar poseda 86 pluguri, 34 grape de fier, 59 carute, 75 ghiociuri, 75 cai, 22 boi de munca, 82 taurine, 290 porcine, 74 ovine si 295 pasari.
            Un ajutor pretios acordat de stat a fost dat prin deservirea celor doua gospodarii de catre brigade nr. 8 de tractoare de la S.M.T. Baneasa care prin lucrari de buna calitate , an de an a facuta sa creasca productia la ha.Deasemenea colectivistii nostri au muncit cu élan pentru realizarea sarcinilor prevazute in planul de productie , iar la unele produse depasindu-se media la ha cum ar fi graul si legumele.
            Cu ajutorul data de partid si govern prin credite pe termen lung s-au procurat materiale necesare pentru constructiile din cadrul gospodariilor ca de exemplu  la Ghizdaru din 1953 pana in 1970 s-au construit: trei puturi pentru apa, una magazine cereale in capacitate de 55 vagoane , un patul de 14 vagoane, una maternitate pentru scroafe, trei grajduri vite a 100 capete, un garaj pentru cele doua autocamioane, una cladire pentru incubatoare si cresterea puilor mici, un atelier fierarie, rotarie , tamplarie mecanica, una cladire pentru cazanele de fabricat tuica, un adapost pentru brigade S.M.T., un complex porcin, cinci cotete pentru pasari, un adapost de 60ml din scandura pentru uneltele agricole, un saivan pentru 500 oi, una casa pentru stupina si una casa administrative.
            La Balanu tot pe baza de credite pe termen lung acordate de stat s-au procurat materiale si s-au construit doua grajduri pentru animale a 100 capete, una maternitate pentru 50 scroafe, un patul provizoriu de 20 vagoane, una magazine de cereale de 25 vagoane, un atelier fierarie- rotarie, una cladire pentru cazanul de fabricat tuica , una bascule de 10tone si o puiernita a 2500 capete pasari, doua puturi, etc.
            Tot prin credite acordate de stat s-au procurat si animale de reproductie ca: vaci pentru lapte, junici, vitele, scroafe si oi , ceea ce adus la marirea veniturilor banesti membrilor colectivisti.
            Toate aceste realizari duc la sporirea productiei, marirea averii obstesti, la ridicarea nivelului de trai al taranilor colectivisti, lucru care este confirmat deoarece satul Ghizdaru este in intregime electrificat si urmeaza a se extinde reteaua electrica si in satul Balanu , deci lumina electrica a patruns in foarte multe gospodarii ale colectivistilor, iar odata cu aceasta si aparate de radio, televizoare. Peste 70% din colectivisti au aragaz, biciclete si cateva motociclete.
            In comuna noastra exista doua pravalii satesti care aprovizioneaza cu marfuri populatia dupa cerintele fiecaruia si sezoane. An de an colectivistii construiesc case noi, le renoveaza pe cele vechi. Se observa o schimbare radicala in viata satului prin lichidarea nestiintei de carte, iar nivelul professional al colectivistilor se ridica zi de zi prin participarea cu regularitate la cursurile agro-zootehnice conduse de cadre calificate.
            Prin contributia voluntara a cetatenilor s-a renovat scoala de 4 ani Balanu, iar in satul Ghizdaru s-a construit un grajd communal, s-a renovat acoperisul scolii de 8 ani. Cursurile scolilor sunt frecventate de  242 elevi in localuri spatioase si bine intretinute, conform regulilor igienico-sanitare , unde predau cadre calificate in numar de 9 la Ghizdaru si 2 la Balanu. Pentru a se asigura participarea femeilor la muncila in g.a.c. in comuna noastra functioneaza o gradinita sezoniera unde copiii de varsta 5-7 ani primesc educatie, hrana si odihna zilnic in timpul muncilor agricole(1 martie-1 decembrie).
            Din mijlocul satului nostrum au plecat  multi fii de colectivisti care au invatat si absolvit scoli superioare calificandu-se ingineri, profesori, invatatori.
            Cele doua biblioteci poseda un numar de circa 4000 volume care sunt citite de un numar de peste 600 cititori. Asistenta medicala este asigurata prin infiintarea in satul Ghizdaru a unui punct farmaceutic deservit de doua cdre de specialitate.
            Locuitorii comunei noastre fac tratamente preventive in mod gratuity contra tuturor bolilor c ear putea sa apara. Mamele nu mai nasc fara asistenta medicala, sub supravegherea babelor, iar la cel mai mic caz de boala masinile (salvarea) Spitalului Unificat Giurgiu transporta de urgenta in cele mai bune conditii bolnavii la spital.
            Pentru asigurarea legaturii intre sat si oras  prin grija Comitetului Executiv al Sfatului Popular communal s-a amenajat pietruindu-se soseaua care face legatura intre comuna noastra si orasul Giurgiu – ceea ce a dus la circularea pe traseu a autobuzelor S.G.O.G usurand foarte mult transportul cetatenilor.Pentru a se da o educatie aleasa tineretului din comuna noastra cadrele didactice desfasoara o bogata activitate culturala unde tineretul participa la brigade de agitatie, echipa de teatru, cor.
            Caminul cultural Ghizdaru isi desfasoara activitatea in cadrul gospodariei, ir caminul cultural Balanu in cadrul scolii.
            Asistenta veterinara este asigurata prin punctul veterinal de la cele doua gospodarii deservite de cadre de specialitate.Toate acestea au contribuit in mare masura la ridicarea constiintei sociale a taranilor colectivisti , in rezultatele economice obtinute in mod practice , in cresterea productiei agricole vegetale si animale , in cresterea venitului obtinut, reflectat in buna stare materiala si culturala a colectivistilor.
            In anul 1964 datorita ajutorului acordat de partidul si guvernul nostru cele doua gospodari au primit seminte selectionate din soiuri cu inalta productivitate, indrumari prin asigurarea cu cadre tehnice de specialitate care au reusit sa aplice in procesul  de productie metodele avansate in agricultura , s-a asigurat totodata in mare parte ingrasaminte chimice , aceasta a facut ca productia de porumb  in 1964 sa fie foarte mare.
            Avand in vedere ca spatiul de scolarizare in satul nostrum nu este sufficient C.E.al S.P  a trecut la masuri corespunzatoare si s-a inceput construirea noului local de scoala cu 4 sali de clasa si laborator etapa I compus din doua Sali de clasa , laborator si cancelarie care a fost construita complet  in afara de varuieli in valoare de 172.000 lei. Aceasta a fost posibil cu sprijinul dat din partea statului de 100.000 lei imprumut rambursabil pe termen de 3 ani. Pentru terminarea localului nou de scoala etapa aII-a au primit un nou imprumut de 100.000 lei rambursabil pe termen de 5 ani asigurandu-se astfel procurarea de materiale necesare terminarii etapei aII-a in cinstea zilei de 23 august 1964.
            Deasemeni tot in 1964 prin grija organelor de partid si de stat a fost aprobat construirea unui nou local al cooperativei cu credite acordate de stat , local care a si fost terminat, dat in folosinta compus din magazine satesc si bufet .
            La aceste construcii au contribuit cu munca necalificata si cetatenii comunei .


   Redactat dupa: “CARTE DE ONOARE”
                                      Sfatul Popular al comunei Ghizdaru
                                       1. octombrie. 1970